Cadrul natural

Numele localitatilor aflate in administratie: Lozna, Străteni

Teritoriul comunei Lozna se încadrează în două bazine hidrografice şi anume: în bazinul hidrografic al Siretului prin afluientul acestuia numit Bahna care izvorăşte din mlaştina eutrofă de la Lozna şi bazinul hidrografic al Prutului către care prin afluientul acestuia Jijia îşi conduc apele celelalte cursuri permanente din zonă, repectiv pâraiele Străteni şi Lăbuşca, în bazinele cărora apa şi zone inundabile la ploi torenţiale. Trebuie menţionat faptul că valea Bahnei, şesul acesteia, are un aspect mlăştinos şi umed, care a favorizat formarea de turbării. Depozitele de turbă, care reprezintă resurse naturale destul de importante pentru comună se întâlnesc pe toată vale Bahnei. Toată reţeaua hidrografică din zonă se caracterizează prin: panta naturală de scurgere destul de mare, cu este cazul pârâului Străteni, Morei – Prisaca, Palanca, producând eroziunea de adâncime, lipsite de meandre, datorită caracterului torenţial, apele acţionând prin eroziune regresivă asupra malurilor.

Apele subterane freatice se datoresc precipitaţiilor bogate şi alternanţa de roci permiabile şi impermiabile care creează condiţii favorabile existenţei mai multor pânze de apă subterane, iar înclinarea stratelor permite o circulaţie mai uşoară a acestora favorizând existenţa unui număr mare de iazuri în teritoriul comunei şi la gospodăriile populaţiei.

Din punct de vedere floristic, teritoriul comunei se încadrează în provincia sud – est carpatică (după Al. Borza). Vegetaţia este condiţionată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă acţiunea binefăcătoare sau nefastă a omului care contribuie la modificarea arealelor iniţiale de răspândire a diverselor formaţiuni vegetale. În zonă predomină vegetaţia silvostepă, care cuprinde asociaţii vegetale cu caracteristice pădurilor de foioase în care predomină gorunul în alternanţă cu stejarul, teiul, carpenul etc. păşunile ocupă suprafeţe restrânse, compoziţia floristică fiind alcătuită din elemente sărace ca: floarea de piatră, trifoiul alb, ghizeii, pir, păpădie, pătlagină, coada şoarecilui, alior, lumânărica, coada calului, rogoz etc.

Fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare – şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp; carnivore: vulpea; păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar; reptile: broasca râioasă, brosca de lac, şerpi; insecte: lăcuste, cosaşi, greieri ier în lunci şi pe iazuri ţânţarii.

Fauna de pădure este reprezentată prin: căprioare, mistreţul, vulpea, iepurele, păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica, privighetoarea mică, ciocănitoarea, şarpele de pădure, şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni, insecte şi miriapode.

Activitati specifice zonei:

• Cultivarea plantelor agricole
• Creşterea animalelor

Activitati economice principale:

• Comerţ
• Agricultură
• Construcţii

Date demografice:

Suprafata: 2363 ha

Intravilan: 394 ha

Extravilan: 1969 ha

Populatie: 1890

Gospodarii: 1154

Nr. locuinte: 757

Nr. gradinite: 2

Nr. scoli: 2